Pe submuntele Valcei. Pe bicicleta, ziua 5.

Ultima zi a turei a avut si ea parte de o schimbare majora a traseului din cauza ploii care incepuse destul de tare de dimineata exact in momentul in care ne pregateam sa plecam spre Ramnicu Valcea via manastirea Govora. Dupa un mic dejun copios oferit de gazda ca ramas bun am pornit la drum spre Ramnic. Din pacate din cauza ploii care nu se oprea dupa  cativa kilometri am hotarat sa mergem spre Babeni, avantajul fiind de 10 kilometri in minus pe drum judetean cu trafic auto minim, avantaj de care am profitat datorita conditiilor meteo. Insa dupa aproximativ 10 kilometri, ploaia care intre timp se mai rarise s-a oprit de tot si pana la plecarea trenului din Babeni am avut parte de vreme buna si soare puternic. Pentru am mai umple timpul pana la plecarea trenului am mai oprit odata la manastirea Dintr-un Lemn, doar pentru a face o pauza de masa deoarece fiind sambata numarul pelerinilor era foarte mare iar vizitatul era o treaba anevoioasa ;)

Asa cum am spus mai sus, din Babeni ne-am procurat bilete pentru bicicleta fara nici o problema.

In 2015 va fi partea a doua a turei, in zona Govora-Barbatesti-Pausesti Maglasi, cand sper sa reusesc sa vad toate obiectivele pe care le-am sarit anul acesta.

Sa fim sanatosi si sa avem vant din spate ;)

Pe submuntele Valcei. Pe bicicleta, ziua 4.

Traseul din a patra zi, a suferit in decurs de 48 de ore trei modificari. Varianta initiala  presupunea parcurgerea distantei Horezu - schitul Pahomie via Pausesti Maglasi  si retur pe bicicleta. Varianta finala a insemnat o drumetie de aproape 10 ore cu pornire din satul Pietreni si sosire in Pausesti Maglasi si retur in Horezu cu o cursa  maxi taxi.

Schimbarea a survenit cu o zi in urma, atunci cand am ajuns in apropierea schitului 44 de Izvoare si am vazut un indicator pentru trasee de drumetie care ne indica ca de la schitul 44 de Izvoare pana la schitul Pahomie via schitul Patrunsa este traseu marcat care dureaza 3,5 ore. Seara, ajunsi la pensiune am rasfoit niste brosuri turistice ale parcului national Buila Vanturarita si am hotarat sa mergem pe acest traseu si tot pe el sa ne intoarcem. Nu ne-am mai intors pe acest traseu pentru ca nu ne  mai incadram in timp sa prindem microbuzul din satul Pietreni spre Horezu, si am preferat sa continuam drumul de la schitul Pahomie pana  la  Pausesti Maglasi de unde sa luam o cursa spre Horezu. Traseul final a avut peste 25 de kilometri si a inclus drum forestier, poteci, drum pietruit, drum asfaltat.

O scurta descriere a traseului. Traseul incepe din apropierea schitului 44 de Izvoare, pe drumul forestier Valea Morii pe marcaj turistic banda rosie pana la Poiana Scarisoara unde se continua pe marcaj turistic punct galben pana la schitul Patrunsa iar de acolo drumul continua pe cruce rosie pana la schitul Pahomie. De la schitul Pahomie exista un singur drum care duce spre satul Cheia respectiv Pausesti Maglasi si este marcat corespunzator. A fost prima data cand am combinat  bicicleta cu drumetia  in cadrul unei singure ture. Rezultatul a fost unul satisfacator, chiar daca a doua zi ne-am resimtit un pic :)

Traseul este marcat corespunzator existand doar o singura portiune unde distanta dintre marcaje este destul de mare si exista riscul unei rataciri. Portiunea se afla in apropierea adapostului de la Poiana Scarisoara, destul de sus, intr-o intersectie unde exista un stalp cu sageti indicand diverse trasee. Traseul spre schitul Patrunsa continua usor in urcare pana la Poiana Scarisoara unde exista un adapost cu izvor de apa potabila si apoi in coborare pana la schit.

Pe submuntele Valcei.Pe bicicleta, ziua 3.

Traseul din ziua a treia a inceput mai tarziu, fiind mai scurt si pentru ca am dorit sa avem un ritm mai lejer. 

Obiectivele au fost Manastirea Bistrita, ManastireaArnota, cheile Bistritei, schitul 44 de Izvoare si biserica veche de lemn dinGramesti.

Pana la manastirea Bistrita am mers destul de bine , drumul fiind asfaltat iar traficul auto aproape inexistent. La manastirea Bistrita nu am stat prea mult, fiind foarte mare zgomot din cauza unor lucrari de constructii la unele laturi ale manastirii.

Ne-am continuat drumul spre cheile Bistritei, chei aflate chiar in spatele manastirii, pe care din pacate nu le-am putut  vizita in totalitate deoarece  podul de acces in ele a fost daramat de viiturile care s-au format in zona.

Din chei ne-am intors inapoi si am trecut podul peste raul Bistrita de unde am inceput urcarea spre manastirea Arnota. Drumul este neasfaltat si trece pentru o portiune scurta prin cariera de calcar  care este vis a vis de manastire, pe celalalt versant. Drumul masoara cinci kilometri de la manastirea Bistrita pana la manastirea Arnota, iar ultimii doi sunt asfaltati.

Dupa ce am coborat  de la manastire, inainte sa intram in satul Bistrita am facut stanga pe o poteca care cobora in curbe pana in satul Pietreni printre livezi si pasuni. Ajunsi in Pietreni, pe drum asfaltat, am mers in sus spre Barbatesti, la schitul 44 de Izvoare.

La intoarcere ne-am oprit , tot in Pietreni, la doua biserici. Biserica Ciorobesti si biserica Gramesti.

Desi traseul a fost cel mai scurt din toata tura a fost unul solicitant, urcarile spre manastirea  Arnota si schitul 44 de Izvoare fiind pe alocuri foarte greu de abordat, insa locurile si peisajele au meritat din plin.